Gigli - Retarzi pentru retarzi

Ca o femeie casnica ce sunt, aseara, dupa ce am spalat rufe si am prestat alte indeletniciri gospodaresti necesare, m-am pus pe canapea sa ma uit la televizor. Nu, nu aveam bigudiuri in cap (ceea ce imi atenueaza putin imaginea de gospodina romanca) si nici nu m-am uitat la telenovele (ceea ce, cred eu, ma scoate cu totul din categoria gospodinelor de bloc).

Profitand de faptul ca jumatatea mea mai buna nu era inca acasa, ceea ce insemna ca nu era imperios necesar sa evit posturile care ruleaza cam la orice ora din zi si din noapte magnificul serial "Stargate", am putut sa ma bucur de experienta zapparii totale. Si asa, am ajuns sa ma uit la "Gigli".

Initial, numele filmului nu mi-a spus absolut nimic. Nu mi se parea cunoscut. Dar vazand distributia (Jenny from the block si Ben Affleck) mi-am adus aminte ca parca-parca cei doi au jucat la un moment dat intr-un film foarte prost, castigator chiar al onorificului premiu "Zmeura de aur"

Experienta mea de viata imi spune ca exista doua tipologii de filme la care trebuie sa te uiti cap-coada. Filmele bune si filmele excesiv de proaste (singurul contraexemplu pentru clasificarea asta il reprezinta filmul "Thunder Storm", pe care, desi incredibil de prost, n-am putut sa-l vad cap-coada). Asa ca TREBUIA sa ma uit la Gigli. Nu se putea altfel.

Plotul filmului e destul de simplut. Gigli  - Ben Affleck si personajul feminin (al carei nume il aflam abia la sfarsit, dar eu l-am uitat) - Jennifer Lopez, sunt 2 banali criminali platiti. Gigli primeste misiunea de a-l rapi pe fratele retardat al unui procuror, in timp ce ea trebuie sa-l supravegheze constant. Rapirea decurge normal, pana la urma amandoi se ataseaza de fratele retardat si, bineinteles, dupa ce scapa de rapit, raman impreuna.

Ce e deosebit la filmul asta?

1. Personajele sunt extrem de prost conturate.
Gigli e un taran prost dar trist si singur, care incearca s-o impresioneze pe "ea" prin metode extrem de cocalaresti, dar, in final, fara sa se intample nimic marcant in tot filmul, devine un mielusel bland si binecrescut.

"Ea" e o lesbiana intepata, psiholoaga desavarsita si maestra a artei razboiului, dar, in final, fara sa se intample nimic marcant in tot filmul, desi lesbiana, ramane impreuna cu Gigli. Duh!
Tanarul retardat e absolut in plus in filmul asta, mai mult o caricatura de om, decat un personaj. Singurul lui scop este de a se face misto de apucaturile lui mai putin normale.

La un moment dat apare in film si Al Pacino, care nu se remarca cu nimic. Singurul gand la vederea lui in porcaria asta de film a fost "Oare pentru cati bani a acceptat un rol intr-un film atat de prost, mai ales, ca in dialogul sau cu Jennifer Lopez el apare ca o bruta proasta, iar ea, o psiholoaga fara de limite, de o inteligenta remarcabila?"

2. Dialogurile din film sunt pe masura personajelor.

O scena banala, lipsita de importanta sau haz, dureaza intre 5 minute si 2 secole. Scena mitizarii penisului/vaginului e de un prost gust rar intalnit, ca si momentul care preceda acuplarea personajelor. "Gobble-gobble" si "It's turkey time", care echivaleaza mai putin expresivei "Come, eat my pussy", nu mi se par doua replici potrivite intr-un film care nu e un homemade porn cu animale. Si daca tot suntem la replici, tin sa precizez si faptul ca orice substantiv care nu era precedat de cuvantul "Fuck" (sau "fucking", dupa preferinte), era precedat, in schimb, de multe-multe-multe adjective. Cam asa: "Haideti sa vorbim despre un film incredibil, execrabil, detestabil, oribil, dizgratios, gretos, hidos, oribil, respingator, scarbos, dezgustator, sinistru, abject de prost."

3. In plus, filmul se vrea amuzant (doar este etichetat comedie romantica actiune), dar chiar si putinele glume bunicele isi pierd tot hazul pentru ca sunt ... EXPLICATE.

Adica e ca si cum eu v-as spune voua "Ca o femeie casnica ce sunt, aseara, dupa ce am spalat rufe si am prestat alte indeletniciri gospodaresti necesare, m-am pus pe canapea sa ma uit la televizor", dupa care as preciza: "Asta pentru ca femeile casnice stau acasa si spala rufe, dupa care se asaza pe canapea sa se uite la televizor". Pai manca-ti-as gura ta, cam cat de proasta sa ma crezi? Imi si imaginez momentul prezentarii scenariului: "Bah, astia nu rad la glume! Cred ca nu le-au priceput! Hai sa le explicam!". Nu, probabil ca oamenii le-au inteles, dar NU ERAU AMUZANTE. Nu, erau proaste, de prost gust, nesarate, etc.

Si ca sa nu va mai pierd timpul cu tampenii, per total, filmul cred ca a fost realizat de fratele retardat al scenaristului si nu vi l-as recomanda.